RAŢIUNE ŞI CREDINŢE

În câmpul cercetării filosofice actuale, relaţia dintre raţiune şi credinţe se prezintă ca o temă interdisciplinară ce convocă în jurul său istoria filosofiei, metafizica, filosofia socială şi politică, filosofia acţiunii, filosofia minţii, filosofia religiei etc. Se confirmă, astfel, rădăcinile adânci ale acestei teme în reflecţia filosofică şi structura de ansamblu a filosofiei, origini legate de programul iluminist şi de transformările pe care le-a înregistrat cultura modernă de la începuturi până la stadiul actual al post-modernităţii sau al modernităţii reflexive (Beck). Cadrele tematice raţiune – credinţă sunt fixate, pe de o parte, de celebra distincţie lockeeana dintre reason şi faith, ca două modalităţi distincte şi opuse de a ridica pretenţii asupra validităţii cunoaşterii iar, pe de alta parte, de distincţia kantiană între cunoaştere (Wissen), convingere (Meinung) şi opinie (Glaube), prin care cunoaşterea a fost echivalată cu cunoaşterea ştiinţifică (iar metafizica în sens clasic a fost respinsă). Părăsind aceste cadre canonice ce opun raţiunea credinţei sau/şi convingerii şi ierarhizează între cunoaşterea adevărată, convingere şi opinie, în cercetarea filosofică actuală se manifestă un interes din ce în ce mai crescut pentru studierea relaţiei dintre raţiune şi credinţe, fie că prin credinţe se înţeleg credinţele într-un sens tare, aşa cum îl promovează religiile, viziunile despre lume, ideologiile, sistemele morale etc., fie într-un sens mai slab, în care credinţa este asimilată opiniilor. Quine, de exemplu, considera ştiinţa un tip anume de credinţă. Acest interes, deosebit de puternic astăzi, se coagulează pe plan internaţional în câteva mari direcţii de cercetare:

– O încercare de reconciliere a raţiunii şi credinţei religioase, dar pe temeiul raţiunii (Nicholas Wolterstorff, Alvin Plantinga,  Richard Swinburne, Robert Audi, dar şi Richard Hare; aceşti filosofi de orientare analitică nu văd nici o incompatibilitate între credinţa religioasă şi raţiune, construiesc noi argumentaţii în favoarea acceptării lui Dumnezeu, susţin că raţiunea nu contrazice credinţa în Dumnezeu şi dezvoltă o epistemologie a religiei).

– O încercare de redefinire a naturii şi a graniţelor raţiunii şi raţionalităţii, în care problemele raţionalităţii teoretice şi ale structurii cogniţiei sunt discutate în contextul formării credinţelor/opiniilor, dar şi a modului în care diferitele credinţe, convingeri şi atitudini structurează gramatica limbajului şi a gândirii (Richard Strawson, Quine, Donald Davidson, van Fraassen, Jerry Fodor, David Papineau). În viziunea noastră, acestei direcţii îi poate fi alăturat şi bayesianismul (Frank Ramsey, Bruno de Fineti, Leonard J.Savage), care îşi propune unificarea teoriilor epistemice şi practice ale raţionalităţii pe baza principiului anticipării matematice (tăria convingerilor poate fi măsurată), şi construirea unei teorii a învăţării credinţelor şi convingerii – deosebit de interesante în contextul temei acestui proiect, precum şi diferite proiecte care arată rolul factorului emoţional în constituirea şi funcţionarea raţiunii (Antonio Damasio). Un unghi complex de abordare, pe acelaşi palier, este acela al logicii epistemice (Nicholas Rescher, Saul Kripke).

– O încercare de reconfigurare a conceptului de raţiune, în care discuţiile asupra aspectelor procedurale şi de conţinut (substantive rationality), având la bază unele sugestii humeene, pun într-o nouă lumină relaţia dintre raţiune şi raţionalitatea practică (Richard Brandt, Bernard Williams, Elisabeth Anscombe). În asemenea încercări, în diferitele variante tehnice pe care le putem identifica, raţionalitatea agentului acţiunii este asumată drept bază a argumentului moral: teoria deciziei raţionale (John Harsanyi, David Gauthier, Michael Resnik), teoria alegerii raţionale, teoriile raţionalităţii economice şi teoria jocurilor (Keneth Arrow, Robert Axelrod, Brian Barry, Anthony Downs, Jon Elster, James M. Buchanan, Mancur Olson).

Proiectul nostru se înscrie într-o direcţie de cercetare în care raţiunea şi raţionalitatea  sunt definite prin raportare la norme. A fi raţional înseamnă a te conduce în funcţie de reguli. Aceasta direcţie de cercetare include filosofi destul de diferiţi între ei şi cu interese punctuale destul de diferite (John Rawls, Jürgen Habermas, Michael Sandel, Alasdair MacIntyre, Charles Taylor, Richard Rorty, Hillary Putnam, Michael Walzer) dar care înţeleg filosofia ca responsabilă pentru întreaga problematică a cunoaşterii şi a orientării în lume. Acest punct de plecare ne va permite să încercăm o serie de joncţiuni cu celelalte orientări semnalate şi chiar cu sub-orientări mai focalizate, cum ar fi epistemologia religiei şi logica epistemică.

Proiectul pe care îl propunem se delimitează în graniţele filosofiei teoretice, dar şi în graniţele filosofiei politice şi morale. Proiectul se concentrează asupra conceptul de raţiune publică, un concept moştenit de la Kant şi care joacă rolul central în opera mai târzie a lui Rawls şi în cele mai recente scrieri ale lui Habermas. Rawls şi Habermas au reclamat deopotrivă pentru teoriile lor (cu privire la dreptatea socială şi, respectiv,la teoria acţiunii comunicative) originea kantiană, şi au propus soluţii ale problemei unei societăţi raţionale şi stabile în condiţiile post-modernităţii pe baza unei noi înţelegeri a conceptului de raţiune publică. Căci, aşa cum s-ar părea, post-modernitatea modifică structura omogenă a domeniului de aplicabilitate a conceptelor clasice ale raţiunii practice croite pe măsura unei societăţi omogene apte de a fi organizate în acord cu reguli universale. Într-o societate multiculturală valorile sunt diferite, relative, şi exprimă puncte de vedere particulare. Ansamblul cultural al societăţii de astăzi este caleidoscopic: culturile se suprapun, se influenţează, se reconfigurează şi, în acelaşi timp, se deschid şi se reînchistează. S-ar putea spune că nu există o singură raţiune şi o singură formă de raţionalitate. Putem, atunci, accepta, în numele specificităţii culturale, încălcarea drepturilor omului, exploatarea copiilor sau represiunea de orice tip? Care este calea de a pune de acord concepţii despre lume aflate în conflict, care se revendică de la valori şi viziuni despre lume opuse şi ireductibile?

În lucrările fundamentale ale lui Rawls şi Habermas transpare cu claritate ideea că raţiunea publică reprezintă principalul mijloc de a răspunde la acest tip de întrebări şi la altele asemenea lor. Întrucât raţiunea este aceea care a impus prezervarea diversităţii culturale a comunităţilor, a îndreptat spre toleranţă şi apărarea libertăţilor individuale, tot ea este chemată acum să ofere temeiuri şi mijloace de a  face posibilă existenţa unei societăţi în care această diversitate să poată exista fără conflicte insolubile.

Şi în abordarea noastră a acestor probleme, conceptul de raţiune publică va fi central. Ne încadrăm astfel într-un curent de cercetare care conţine contribuţiile specifice ale unor filosofi precum: Buce Ackerman, David Gauthier, Onora O’Neill, Seyla Benhabib, Gerald Gaus; Thomas Nagel, Charles Larmore, Fred d’Agostino, Christine M. Korsgaard, Lawerence B. Solumn, Bruce W. Brower, Gerald J. Postema etc. Aceste contribuţii se regăsesc în articole publicate în prestigioase reviste de filosofie şi de filosofie morală şi politică începând cu The Journal of Philosophy şi terminând cu Political Theory sau San Diego Law Review. De asemenea, disputele de etapă din jurul problemei raţiunii publice au fost sintetizate într-un volum special Public Reason (editori Fred d’Agostino, Gerald Gaus, Dartmouth: Ashgate, 1998) în cadrul seriei The International Research Library of Philosophy, sub conducerea lui John Skorupski.

Contribuţia specifică a proiectului nostru se va încadra în direcţia ilustrată de aceşti autori şi va consta dintr-o cercetare de tip fundamental cu valenţe aplicative.  Ea va consta în:

a) investigarea presupoziţiilor teoretice şi cognitive angajate în discuţia privind raţiunea publică: problema teoretică a raţiunii şi raţionalităţii;

b) examinarea critică a concepţiilor privind raţiunea publică şi dezvoltarea unui concept de raţiune publică în concordanţă cu solicitările pe care societatea actuală şi omul contemporan le pun în faţa filosofiei practice;

c) relaţionarea rezultatelor obţinute cu problematica educaţiei intr-o societate multiculturală în vederea operaţionalizării lor.

Prin punctul a), proiectul nostru va genera rezultate în reanalizarea problematicii naturii raţionalităţii, a surselor, a structurii, a scopului şi limitelor acesteia (aspectul fundamental al cercetării), iar prin punctele b) şi c) va pune în evidenţă condiţiile de posibilitate ale raţiunii publice într-o societate multiculturală, în care  concepţiile şi modurile de viaţă, deşi ireductibile, trebuie armonizate. Marea provocare în această privinţă – şi aici se arată noutatea abordării noastre, constă în faptul că dorim să extindem discuţia privind raţiunea publică, ce se rezumă în acest stadiu doar la sectorul politic, dinspre sectorul politic către educaţie. Deşi acceptăm concluziile unor filosofi de cele mai diverse orientări potrivit cărora culturile sunt sisteme închise, cu propriile lor norme şi valori, proiectul nostru îşi propune să identifice posibile elemente comune (reducţii) prin care culturile pot realiza acorduri minimale. Rawls şi Habermas au propus la această problemă soluţii ce implică o raţiune publică de natură procedurală exprimată prin mecanisme politice (raţiunea publică în definiţia mai restrânsă a lui Rawls este raţiune a forumului politic, pe când în concepţia lui Habermas ea este raţiune a forumului civic).

Răspunsul nostru presupune o reîntoarcere la Kant, cel care defineşte raţiunea publică prin relaţie nu doar cu statul, ci şi cu formarea (die Bildung), cu educaţia. Raţiunea publica este raţiunea pe care o întrebuinţează cărturarul (omul cultivat) în faţa unui public intelectual (publicul cultivat), spune Kant. Din acest punct de vedere, răspunsul nostru nu se mai referă la ce se potriveşte din punct de vedere raţional tuturor culturilor sau tuturor oamenilor (răspunsul procedural corespunzător celebrului concept al consensului parţial prin suprapunere – (overlapping consensus), sau situaţiei de discuţie ideală a lui Habermas – (Idealsprache)), ci la acele elemente formative minimale pentru exercitarea raţiunii publice într-o societate multiculturală. Este vorba de o revenire la aspectele conţinutului iluminist ale raţiunii publice ca raţiune emancipatoare. Considerăm ca o asemenea poziţie constituie o abordare curajoasă, plină de perspective, mai ales în contextul unei societăţi în care globalizarea şi multiculturalitatea devin elementele vieţii de zi cu zi a oamenilor. În această societate, industrializarea cunoaşterii şi globalizarea se dovedesc insuficiente pentru raţionalizarea omului. Educaţia poate juca, însă, rolul decisiv. Tăria acestei provocări, presupuse de regăsirea rolului esenţial al educaţiei şi exercitarea raţiunii publice, explică, de altfel, necesitatea de a realiza o nouă sinteză a explicaţiilor de fundament privind raţiunea şi raţionalitatea.

În concluzie, mărcile proiectului sunt: cercetarea raţiunii publice pe baza noilor teorii privind raţiunea şi raţionalitate dezvoltate în câmpul filosofiei (e vorba de o prima încercare sistematica de acest fel) şi extinderea domeniul aplicabilităţii raţiunii publice de la sectorul politic, al mecanismelor instituţionale, la domeniul formării, al educaţiei, ca soluţie pentru problemele unei societăţi multiculturale (e vorba, de asemenea, de o prima încercare de acest fel). La aceasta adăugăm, aşa cum va rezulta din planul de activităţi, şi existenţa unei strategii complexe de pătrundere şi impunere pe plan internaţional a cercetării filosofice româneşti.

Obiectivele proiectului

Angajamentele proiectului sunt teoretice şi aplicative. Premisa de la care plecăm este aceea că raţiunea, mai ales în folosirea ei publică, este strict necesară pentru rezolvarea diferitelor probleme cu care se confruntă cultura şi societatea de astăzi. Şi în acest sens, obiectivele proiectului nostru sunt:

1. Să contribuie la clarificarea conceptului de raţiune publică prin prezentarea, compararea şi analiza critică a diferitelor concepţii şi teorii în legătură cu acesta.

2. Să ofere un tablou sintetic al concepţiilor privind aspectele raţionalităţii în domenii specifice cum sunt: ştiinţa, limbajul, economia, evoluţia, şi să identifice posibile relaţii cu o concepţie a raţiunii publice.

3. Să realizeze o comparaţie între teoriile deciziei raţionale, teoriile alegerii raţionale şi teoriile normative ale raţionalităţii în relaţie cu conceptul de raţiune publică şi să ofere o evaluare critică a productivităţii explicative a acestora.

4. Să reevalueze conceptul de raţiune publică din perspectiva diferitelor teorii generale ale raţiunii şi raţionalităţii.

5. Să ofere o sinteză a diferitelor concepţii filosofice cu privire la multiculturalism şi să investigheze modul în care acestea se raportează sau nu la o concepţie sau alta cu privire la raţiunea publică.

6. Pe bază de clarificări, comparaţii şi reevaluări, să ofere noi perspective de interpretare a raţiunii publice cu scopul de a răspunde necesitaţilor unei bune funcţionări a unei societăţi multiculturale, în contextul prezervării tradiţiilor, al toleranţei şi neutralităţii statului.

7. Să realizeze o teorie a raţiunii publice în aşa fel încât oglinda ei aplicativă sa se extindă de la domeniul acordului politic la acela al educaţiei şi formării.

8. Să operaţionalizeze conceptul raţiunii publice în aşa fel încât acesta să fie aplicabil cerinţelor unei formări individuale de tip multicultural. Raţiunea publică aparţine indivizilor. Întrebarea noastră este nu doar ce se potriveşte sistemelor politice şi culturilor astfel încât acestea să ofere un cadru pentru manifestarea raţiunii publice, ci şi ce se potriveşte sistemelor educaţionale în aşa fel încât formarea sa fie realizată în spiritul raţiunii publice.

Obiectivelor ţinând de aspectele aplicative şi teoretice ale cercetării li se adaugă o serie de obiective strategice vizând realizarea vizibilităţii pe plan internaţional a proiectului, obiective care vor fi urmărite în mod implicit pe toată durata cercetării. Din acest punct de vedere, proiectul nostru îşi propune:

1. Să polarizeze diferitele preocupări la nivel naţional în jurul acestei direcţii de cercetare prin realizarea unei comunităţi de cercetare care să atingă masa critică necesară recunoaşterii sale pe plan internaţional.

2. Să creeze instrumentele ştiinţifice necesare constituirii acestei comunităţi şi a unei recunoaşteri internaţionale, prin realizarea de traduceri din limbi străine şi din limba română, publicarea rezultatelor cercetării în limbi străine, realizarea de work-shop-uri şi conferinţe, precum şi editarea unei reviste electronice de nivel internaţional – Public Reason, acreditată ISI.

3. Să difuzeze rezultatele teoretice şi aplicative  ale cercetării la nivel naţional şi internaţional, prin mijloace specifice comunităţii academice.

4. Să operaţionalizeze diferitele rezultate ale cercetării şi să le ofere factorilor educaţionali, la nivel naţional şi internaţional, în vederea evaluării şi aplicării lor în politicile educaţionale.

5. Să creeze o dezbatere la nivel naţion al asupra problematicii raţiunii publice ca parte aplicativă a acestui proiect, în contextul vieţii publice romaneşti şi a configurării Uniunii Europene ca societate multiculturală.

Metodologia cercetării

În filosofie, metodologia cercetării este strâns legată de orientarea filosofică împărtăşită de cercetători. Metodele de lucru utilizate de filosofi sunt, în principiu, analitice sau hermeneutice. Membrii echipei de cercetare împărtăşesc concepţia analitică asupra metodei de lucru în filosofie. Dintre metodele care vor fi utilizate în cercetare menţionăm: documentarea, analiza de limbaj, discuţia critică, analiza şi reconstrucţia conceptuală, analiza de text şi analiza comparativă, studiul de caz, formalizarea logică şi modelarea. Întrucât ne propunem editarea de antologii de texte şi publicaţii, editarea ştiinţifică a acestora va fi înţeleasă ca o parte a metodologiei de cercetare. Toate produsele ştiinţifice ale proiectului vor fi supuse unei analize şi discuţii critice colegiale. În aceste discuţii vor fi implicaţi şi cercetători din catedrele din care facem parte, precum şi cercetători din universităţile din străinătate cu care vom colabora. Alte metode utilizate vor fi cele specifice muncii de echipă: focus-grup, brainstorming şi discuţia ipotezelor. Întrucât proiectul are şi scopuri aplicative, dintre metodele de cercetare nu vor lipsi observaţia empirică şi generarea de ipoteze. Se vor aplica sistemele internaţionale de citare şi de redactare a articolelor ştiinţifice publicabile în revistele internaţionale. Pentru tinerii cercetători, introducerea şi utilizarea unor asemenea metode şi însuşirea lor va fi un obiectiv care va fi urmărit.

Directorul de proiect

Romulus Brâncoveanu, Prof. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Teme de interes: Raţiunea publică, stilurile de gândire, metoda ştiinţifică, filosofia lumininilor, educaţia.

Experienţa ştiinţifică. Domenii de cercetare. Activitate

Filosofia ştiinţei: Preocupările mele de filosofia ştiinţei se leagă de teza mea de doctoratTeorie sau program de cercetare? Modalităţi de construcţie teoretică în ştiinţele omului. În cadrul acesteia, am introdus într-un mod specific conceptul de program de cercetare pentru a descrie marile teorii sociologice şi construcţia lor teoretică (Weber, Pareto, Durkheim şi Parsons). Diferitele concepte lansate în cadrul acestei teze au constituit obiectul unor dezvoltări ulterioare care s-au concretizat într-o serie de articole, dintre care menţionez: „Disciplina ştiinţifică: reprezentare şi consens”, în Cunoaştere şi analiză. Omagiu lui Mircea Flonta, All, Bucureşti 1998, ISBN 973-9392-34-2, „Discurs şi emergenţă sau o ipoteză dialogică a discursului”, în M. Bodea (coord.), Complexitatea. Teme logice, ontologice şi epistemologice, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002, ISBN973-686-272-0, „Rolul programelor metodologice în ştiinţele sociale”, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, 2001, ISSN 0068 – 3175. De asemenea, sintetizând activitatea de cercetare începută odată cu teza de doctorat, am publicat volumul Canoane metodologice şi dialog discursiv. Despre programele metodologice în ştiinţele sociale, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004, ISBN973-697-175-9. În continuitatea procupărilor mele de filosofia ştiinţei, dar şi a unor competenţe dobândite în politicile educaţionale, am obţinut un grant de cercetare CNCSIS în care diferitele aspecte ale teoriei cunoaşterii şi ale evoluţiei ştiinţei sunt raportate la noile schimbări instituţionale din universitatea europeană, presupuse de Procesul Bologna: „Universitatea europeană şi instituţionalizarea cunoaşterii: fundamente cultural-valorice ale învăţământului universitar modern şi schimbarea instituţională în universitatea de astăzi”. Rezultatele activităţii de cercetare din acest proiect sunt în curs de publicare într-o lucrare cu titlul Structura universităţii – structura cunoaşterii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008 (editor). Tot aici, menționez cordonarea volumului Managementul cunoaşterii, București, Editura Universității din București, 2007, ISBN 978-973-737-391-5. Coordonez, de asemenea, seria Biblioteca de Filosofie a Editurii Paralela 45.

Filosofie politică şi morală: Din 1998 predau filosofie politică şi filosofia istoriei la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. În această perioadă am predat cursuri precum: Introducere în filosofia politică, Filosofie politică contemporană, Filosofie socială, Teorii politice, Antropologie politică, Modele ale democraţiei europene etc. În catedră, am participat la dezvoltarea modulului de filosofie politică şi morală, prima încercare, după 1989, de a configura un program de studii în domeniul filosofiei politice şi morale (cum se ştie, tradiţia românească este mai puţin bogată în acest domeniu) şi, de asemenea, la constituirea unor programe de studii de masterat în studii europene, etica relațiilor internaționale. Tot în domeniul teoriei politice, menţionez contribuția la conturarea tematicii teoriei şi ştiinţei politice, a unei comunităţi de dezbare în jurul acesteia, după 1990, prin publicarea de analize şi articole în revista Sfera Politicii. Am fost redactor al acestei reviste între 1993–1996 , iar începând din 2003 sunt redactor-şef. Sfera Politicii, în urma ultimei evaluări realizate de CNCSIS, a primit calificativul B+. De asemenea, am coordonat o serie de numere tematice şi am publicat diferite articole, dintre care menţionez: „Raportul Tismăneanu: ecouri”, număr special Sfera Politicii, nr. 126 – 127, anul XV, 2007, ISSN 1221-6720; „Uniunea Europeană. România. Prima zi”, număr special Sfera Politicii, nr. 125, anul XIV, 2006, ISSN 1221-6720 152; „Partide şi societate”, număr special Sfera Politicii, nr. 124 (în colab.), anul XIV, 2006, ISSN 1221-6720; „Uniunea Europeană: structuri şi aşteptări”, număr special, Sfera Politicii, nr. 120, 121, 121, anul XIV, 2006, ISSN 1221-6720; „Raţiune publică, raţiune politică şi raţiune civică sau cum transpare problema Luminării în disputa dintre Habermas pe Rawls” în Filosofia azi. Prima întâlnire româno-chiliană, Editura Universităţii din Bucureşti (ed. M. Dumitru, A. P. Iliescu, P. Brikle) şi „Ultimele zile ale societăţii civile”, în A.-P. Iliescu (coord.), Mentalităti şi instituţii. Carenţe de mentalitate şi înapoiere instituţională în România, Ars Docendi, Bucureşti, 2002, ISBN 973-558-069-1. În anul 2007, am publicat la Editura Universităţii din Bucureşti, volumul Raţiune publică şi discurs, ISBN 978-973-737-414-1.

Filosofia educaţiei şi ştiinţele educaţiei: Preocupările mele legate de filosofia şi ştiinţa educaţiei s-au concretizat în diferite studii în calitate de coautor şi autor. Unele dintre aceste studii au fost rezultatul unor programe de cercetare şi au constituit o bază pentru luarea unor decizii de politică educaţională pentru organisme naţionale sau internaţionale. Dintre studiile prin care am contribuit la realizarea cadrului conceptual-teoretic al reformei educaţiei, precum şi la realizarea unor politici şi proiecte, le menţionez pe cele mai importante: Capitolul dedicat României din volumul, Decentralizing Education in Transition Society, Ed. Fiszbein (ed.), Washington, D. C.: The World Bank, 2001, ISBN 0-8213-4876-0 (coautor);Reviews of National Politics for Education: Romania, OECD Publications, Paris, ISBN 92-64-17635-7 (coautor); Inclusive Education in Romania, UNESCO, Paris, 2000, ED – 2001/WS/2 (coautor); National Report on Education for All Institute of National Education, Bucharest, 1999 (coautor); Cartea albă a reformei învăţământului în România, 1998, Alternative, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9216-64 (coautor); Reforma învăţământului din România: condiţii şi perspective, ISE, Bucuresti, 1993 (coautor). Tot în domeniul educaţiei am condus sau am făcut parte din diferite echipe de cercetare sau de proiect în care s-au desfăşurat activităţi de cercetare empirică şi teoretică a problemelor educaţiei. Dintre acestea menţionez: „Proiectul pentru Învăţământul Rural”, co-finanţat de Banca Mondiala (2002 – 2007, director adjunct, 2007 – 2008, coordonator); „Proiectul Reformei Învăţământului Românesc”, co-finanţat de Banca Mondială, coordonator al sub-componentei Politici şi Legislaţie (1996 – 2000); „Education for All”, finanţat de UNESCO şi Banca Mondială – coordonator, membru al echipei de cercetare (1999 – 2000); „Descentralizarea serviciilor educaţionale în România”, proiect de cercetare finanţat de Banca Mondială – membru al echipei de cercetare. În calitate de cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, am coordonat echipe de cercetare, iar în calitate de coautor al celor două Cărţi albe ale învăţământului din România, am contribuit la configurarea strategiilor şi politicilor educaţionale de după 1990.

Management de proiect: Am o anumită experiență în managementul unor proiecte de cercetare-dezvoltare, unele dintre ele importante în peisajul educațional din ultimii ani. De asemenea, am obţinut şi am desfăşurat diferite proiecte de cercetare pe bază de grant, între care menţionez proiectul Rațiune și credințe. Raționalitate, rațiune publică și educație într-o societate multiculturală(PN II – Idei), în curs de desfășurare.

Echipa de cercetare

Mircea Dumitru, Prof. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Experienţa academică: Mircea Dumitru a fost, între anii 2000-2008, decan al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti şi profesor de filosofie şi logica. Este conducător de doctorat din 2006. A mai predat ca Visiting Scholar la University Center of The City University of New York, la The University of Tulsa, Tulsa, Oklahoma, U. S. A. şi ca Teaching Assistant, la Department of Philosophy, Tulane University, New Orleans, Louisiana, S. U. A.. Mircea Dumitru a desfăşurat o bogată activitate soldată cu publicarea a numeroase articole în reviste din ţară şi străinătate. De asemenea, a tradus importante opere filosofice (ale unor autori precum Wittgenstein, Quine, Kripke etc.).

Granturi şi burse: Mircea Dumitru este, din anul 2006, membru în echipa de cercetare a IHPST-CNRS, Franţa – Logique et langage, Modelisation logique, director de grant Profesor Gabriel Sandu, care desfăşoară un important proiect de cercetare la nivel european cu fonduri europene dedicat modelării logice. În perioada 2003-2005, Mircea Dumitru a fost director de Grant CNCSIS cu proiectul Concepte, reprezentare, conţinut mental. Teme în fundamentele filosofice ale ştiinţelor cognitive. De asemenea, a fost implicat în proiecte precum: 2004, februarie – iulie: NECLINK fellowship, New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucureşti; 2003, februarie – iulie: NECLINK fellowship, New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucureşti; 2001, ianuarie – mai: grant al Băncii Mondiale; 1998 – 2001: RELINK fellowship, New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucureşti; 1994 – 1998: bursa doctorală, Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A.; 1993 – 1994: bursa Fulbright, Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A., 1991: bursa Institutul Goethe, Düsseldorf, Germany.

Lucrări publicate: On Incompleteness in Modal Logic. An Account through Second-OrderLogic, UMI, A Bell & Howell Information Company, 300 North Zeeb Road, Ann Arbor, MI 48106-1346, USA, 1998, 218 p.; Logică şi argumentare, manual pentru licee (coautor P. Bieltz), Editura ALL, Bucureşti, 1999; ediţia a II-a revizuită, 2003; Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior, cu un cuvânt înainte de Profesor Graeme Forbes, Tulane University, New Orleans, S. U. A. şi o postfaţă de Profesor Melvin Fitting, City University of New York, Editura Paideia, Bucureşti, 2001 (lucrare premiată cu Premiul ‘Mircea Florian’ al Academiei Romane); Explorări logico-filosofice, cu o postfaţă de Sorin Vieru, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004. „Atitudini propoziţionale. Probleme şi teorii (II)”, în Revista de Filosofie, Vol. 3-4, p. 465-476, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004.

Constantin Stoenescu, Conf. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Experienţa de cercetare şi academică: Este şeful Catedrei de Filosofie teoretică şi logică a Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti, specialist în domeniile epistemologie, teoria cunoaşterii ştiinţifice, logică, managementul cunoaşterii şi dezvoltare durabilă. Are experienţă în domeniul educaţiei continue, fiind prorector şi rector al Universităţii Populare din Giurgiu, unde a realizat proiecte în colaborare cu DVV/Germania.

Management de proiect: Este fondator şi membru al unor organizaţii neguvernamentale, calitate în care a realizat, ca membru al echipelor de cercetare, expert sau director, diverse proiecte. A fost membru al echipelor de cercetare a trei proiecte CNCSIS: „Teme ale complexităţii”, „Concepte, reprezentări, conţinut mental”, „Universitatea Europeană şi instituţionalizarea cunoaşterii”; director al proiectului „Centrul de informare, consultanţă şi asistenţă juridică pentru cetăţeni şi instituţii”, proiect PHARE PDP 297, activităţi în colaborare cu Comisia de la Veneţia, Academia Română, Parlamentul României etc.; director regional al unor proiecte de dezvoltare durabilă finanţate în principal de UNDP; coordonator pentru domeniul educaţiei în proiectul „Creşterea capacităţii cetăţenilor de a influenţa şi contribui la dezvoltarea comunităţii”, realizat de CNDD cu finanţarea Băncii Mondiale; ca preşedinte al Societăţii Ecologiste Noua Alianţă a fost implicat în ultimii 12 ani în zeci de proiecte, cu finanţări diverse, de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă la PHARE.

Lucrări publicate: A participat la câteva zeci de conferinţe naţionale şi internaţionale, a publicat numeroase studii şi articole în reviste ştiinţifice şi de cultură. A publicat volumeleExperienţă şi semnificaţie, Teoria cunoaşterii. Teme. Texte. Literatură (coautor), Filosofia austriacă. Origini, specific, reprezentanţi(coeditor) etc. Traduceri din Schlick, Popper, Ernst Tugendhat etc.

Dorina Cucu, Asist. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

A sustinut o teza de doctorat cu titlul „Raţionalitate sau democraţie. Dileme filosofice privind rolul instituţiilor politice”. A publicat articole în Analele Universităţii din Bucureşti şi în Sfera Politicii. Este asistent la Catedra de filosofie politică şi morală din Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti. Face parte din echipa de redactie a revistei CSRC Public Reason.

Mircea Toboşaru, Asist. univ. drd., Universitatea Politehnica din Bucureşti, doctorand al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Elaborează teza „Pragmatismul Analitic”, teză ce se integrează tematicii proiectului. Este asistent titular, Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic şi Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea Politehnica Bucureşti, Catedra de Filosofie, Logică, Psihologie, Sociologie. A publicat: O Scurtă Introducere în Filosofie (Editura Saga, Cluj, 2006) şi „Despre Agenţii Morali Artificiali” (articol, în volumul colectiv Perspectivă Filosofică asupra Tehnicii, editor Mircea Toboşaru, Editura Printech, Bucureşti, 2006). Este Asistent Editor al revistei CSRC Public Reason.

Totuşi, pe lângă aceştia, în cadrul diferitelor activităţi de cercetare se va atrage un număr mai mare de doctoranzi şi masteranzi care vor participa la workshop-uri şi conferinţe. Cei doi membri doctoranzi ai echipei de cercetare a proiectului vor fi implicaţi în toate activităţile. O atenţie specială va fi acordată participării tinerilor membri ai echipei în elaborarea ipotezelor, a teoriilor, a modelelor şi aspectelor aplicative ale acestora. Aceştia se vor implica, de asemenea, în mod curent în toate activităţile de cercetare şi vor avea posibilitatea de a iniţia ei înşişi ipoteze sau de a propune soluţii în vederea progresului cercetării. În acest cadru, tinerii cercetători vor beneficia de îndrumările unor profesori cu o experienţă deosebită în domeniile studiate şi îşi vor însuşi în mod direct diferite metodologii de cercetare filosofică şi aplicativă. Doctoranzii vor fi încurajaţi să fructifice rezultatele cercetărilor în vederea realizării tezelor de doctorat.

Dorina Cucu, Asist. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

• A sustinut o teza de doctorat cu titlul “Eficacitate sau democraţie? Dileme filosofice privind rolul instituţiilor politice”.
• A publicat articole în Analele Universităţii din Bucureşti şi în Sfera Politicii. Este asistent la Catedra de filosofie politică şi morală din Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti.
• Face parte din echipa de redactie a revistei CSRC Public Reason.

Mircea Toboşaru, Asist. univ. drd., Universitatea Politehnica din Bucureşti, doctorand al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

• Elaborează teza „Pragmatismul Analitic”, teză ce se integrează tematicii proiectului.
• Este asistent titular, Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic şi Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea Politehnica Bucureşti, Catedra de Filosofie, Logică, Psihologie, Sociologie.
• A publicat: O Scurtă Introducere în Filosofie (Editura Saga, Cluj, 2006) şi „Despre Agenţii Morali Artificiali” (articol, în volumul colectiv Perspectivă Filosofică asupra Tehnicii, editor Mircea Toboşaru, Editura Printech, Bucureşti, 2006).
• Este Asistent Editor al revistei CSRC Public Reason.
•  Participare seminar internaţional, Tilburg, Olanda, aprilie 2008.

Totuşi, pe lângă aceştia, în cadrul diferitelor activităţi de cercetare se va atrage un număr mai mare de doctoranzi şi masteranzi care vor participa la workshop-uri şi conferinţe. Cei doi membri doctoranzi ai echipei de cercetare a proiectului vor fi implicaţi în toate activităţile. O atenţie specială va fi acordată participării tinerilor membri ai echipei în elaborarea ipotezelor, a teoriilor, a modelelor şi aspectelor aplicative ale acestora. Aceştia se vor implica, de asemenea, în mod curent în toate activităţile de cercetare şi vor avea posibilitatea de a iniţia ei înşişi ipoteze sau de a propune soluţii în vederea progresului cercetării. În acest cadru, tinerii cercetători vor beneficia de îndrumările unor profesori cu o experienţă deosebită în domeniile studiate şi îşi vor însuşi în mod direct diferite metodologii de cercetare filosofică şi aplicativă. Doctoranzii vor fi încurajaţi să fructifice rezultatele cercetărilor în vederea realizării tezelor de doctorat.

• Ştiinţifice
  a) investigarea presupoziţiilor teoretice şi cognitive angajate în discuţia privind raţiunea publică: problema teoretică a raţiunii şi raţionalităţii – în curs de realizare 75%
  b) examinarea critică a concepţiilor privind raţiunea publică şi dezvoltarea unui concept de raţiune publică în concordanţă cu solicitările pe care societatea actuală şi omul contemporan le pun în faţa filosofiei practice – în curs de realizare 75%
  c) relaţionarea rezultatelor obţinute cu problematica educaţiei într-o societate multiculturală în vederea operaţionalizării lor – în curs de realizare 50%
• Instituţionale
  a) publicarea unei reviste de filosofie politică în limba engleză cu impact internaţional: Public Reason – realizat 100%
  b) realizarea unui centru de cercetare ştiinţifică dedicat studiului raţionalităţii şi credinţelor – realizat 100%
  c) formarea unei comunităţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale în jurul dezbaterii problematicii raţiunii publice – în curs de realizare

• Clarificări ale conceptului de raţiune publică prin prezentarea, compararea şi analiza critică a diferitelor concepţii şi teorii
• Clarificări ale concepţiilor privind aspectele raţionalităţii în domenii specifice cum sunt: ştiinţa, limbajul, economia, evoluţia
• Comparaţie între teoriile deciziei raţionale, teoriile alegerii raţionale şi teoriile normative ale raţionalităţii în relaţie cu conceptul de raţiune publică
• Reevalueze conceptul de raţiune publică din perspectiva diferitelor teorii generale ale raţiunii şi raţionalităţii
• Clarificări, comparaţii şi reevaluări, noi perspective de interpretare a raţiunii publice cu scopul de a răspunde necesităţilor unei bune funcţionări a unei societăţi multiculturale, în contextul prezervării tradiţiilor, al toleranţei şi neutralităţii statului
• Extinderi ale conceptului raţiunii  în domeniul educaţiei şi formării
• Operaţionalizarea conceptul raţiunii publice în aşa fel încât acesta să fie aplicabil cerinţelor unei formări multiculturale şi postmoderne

Articole publicate sau acceptate spre publicare (ISI, ERIH Philosophy)

• M. Dumitru, “Ordinary Expression Have Not Exact and Systematic Logic. Some Remarks on Strawson’s Contributions to Logic Theory, în Organon F 16 (2009), No. 4, 543 – 552, (http://www.klemens.sav.sk/fiusav/organon/index_en.php) /
• M. Dumitru, ‘What To Say When There Is Nothing To Talk About’ în http://critica.filosoficas.unam.mx/120/res120 _dumitri-kroon.html (http://critica.filosoficas. unam.mx/120/res120_dumitri-kroon.html)
• C. Stoenescu, “The Doxastic Ideal in Traditional Epistemology and the Project of an Epistemology of Religion” în Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol. 8, nr. 22, 2009, pp, 53-62 (http://www.jsri.ro/).
• R. Brancoveanu, „Orientation and reconciliation: Kant and Rawls on the limits of public reason”, The XXII World Congress of Philosophy, Seoul, (http://www.wcp2008.or.kr)
  M. Dumitru, Conceivability and Possibility. Remarks on the Mind-Body Dualism in Contemporary Philosophy of Mind, XXII World Philosophy Congress, Seul – 2008, (http://www.wcp2008.or.kr).
• C. Stoenescu, “Preliminaries to a causal theory of personal identity”, în Analele Universităţii din Craiova, nr. 19, pp. 167 -179 (http://cis01.ucv.ro/analele_universitatii/filosofie/)
  Mircea Dumitru, “Reasons and Beliefs. A conceptual Analysis”, în Journal for the Study of Religions and Ideology, acceptat spre publicare (http://www.jsri.ro/).

Articole publicate sau acceptate pentru publicare în alte reviste

• M. Dumitru, ‘Quine’s Animadversions Upon Second-Order Logic’, în Revue Roumaine de Philosophie, vol. 52, no. 1 – 2, Bucureşti: Editura Academiei Române, 2008, pp. 39 – 63.
• M. Dumitru, ‘Incompletitudinea – aspecte modale’, în Revista de Filosofie, Nr. 1-2, Bucureşti: Editura Academiei Române, 2008, pp. 55-70.
• R. Brâncoveanu, „Maşinăria politică, societatea civilă şi critica culturii”, Sfera politicii, an XV, nr. 126 – 127, pp. 72 – 96.
• M. Dumitru,  ‘Interpretarea paratactică (Donald Davidson) a atribuirii de atitudini propoziţionale şi a discursului indirect’, în Probleme de logică, Bucureşti: Editura Academiei Române, în curs de apariţie.
• M. Dumitru, ‘The Law of Excluded-Middle and the Problem of Free Will in the Post-Aristotelian Tradition’, în Greek Philosophy and the Teaching of Early Christianity, Atena, în curs de apariţie.
• C. Stoenescu, “Who has killed the logical positivism? The dossier of a self-statement: Karl R. Popper”, în Revista Română de Filosofie Analitică, vol. 1, nr.1.
• C. Stoenescu, “Problema metodei în empirismul conceptelor şi statutul epistemologic al ideilor generale abstracte” în Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Filosofie, Anul LVII, 2008, pp.13-46.
• C. Stoenescu,  “Paritatea epistemologică: un principiu euristic?” în Revista de filosofie (Centenar Kurt Godel), tomul LV, nr.1-2, 2008, pp.95 – 106;
• M. Dumitru, “Obiecte ficţionale şi descripţii libere”, în Revista Română de Filosofie Analitică, vol. 1, 1, iulie-decembrie 2007, pp. 38-52.
• Dorina Cucu, Modelări sociale: raţionalitatea economică vs. raţionalitatea sociologică, acceptata pentru Public Reason
• R. Brâncoveanu , Viclenia raţiunii în spaţiul public, acceptată pentru Public Reason
• Stoenescu Constantin, Este posibilă o practică politică ghidată stiintific? Controversa dintre Popper şi Scoala de la Frankfurt, acceptată pentru Public Reason

Articole în volume, cărţi

• M. Dumitru, ‘Quine on Second-Order Logic’, în volumul Quine: 1908 – 2008, Editura ‘Pelican’, în curs de apariţie.
• M. Dumitru,  ‘Philosophy of Science in Romania: 1900 – 2000’, în curs de apariţie în Polonia.
• M. Dumitru, Cuvânt înainte la volumul, Quine: 1908 – 2008, Editura ‘Pelican’, în curs de apariţie.
• M. Dumitru, ‘On Toleration, Charity, and Epistemic Fallibilism’, volum colectiv al lucrărilor conferinţei Societăţilor de Filozofie din Balcani, Maltepe University, Istanbul, Turcia, în curs de apariţie.
• C. Stoenescu, Disciplină ştiinţifică şi  interdisciplinaritate, o perspectivă epistemologică asupra predării, învăţării şi cercetării în universitate, în R. Brâncoveanu (ed.), Structura universităţii, structura cunoaşterii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008.
• R. Brancoveanu (coord.)Tranziţia: Recapitulări şi transformări, Sfera Politicii, nr. 129 – 130, anul XVI, 2008.
• R. Brâncoveanu, Instituţionalizarea cunoaşterii şi  universitatea, în R. Brâncoveanu (ed.), Structura universităţii, structura cunoaşterii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008.
• R. Brâncoveanu, Raţiune publică şi discurs, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007.
• C. Stoenescu, “Knowledge and communication Preliminaries to a consensual theory of truth” în volumul Language, Shaping, Communication, editor Gh. Ungureanu, Editura Universităţii din Piteşti, 2007.
• C. Stoenescu, “Oare ne imaginăm ceva atunci când gândim? Cercetare asupra relaţiei dintre imaginaţie şi cogniţie” în volumul Imaginaţie şi intenţionalitate. Perspective istorico – fenomenologice şi sistematice, editor Ion Tănăsescu, Editura Pelican, 2008, pp. 203- 216.
• C. Stoenescu, -“Idealul doxastic în epistemologia tradiţională şi proiectul unei epistemologii a religiei” în volumul Dialogul dintre teologie şi filosofie, Ed. Trinitas, Iaşi, 2008, pp.289-301.
• Constantin Stoenescu, “Demarcaţie si criticabilitate”, în volumul Filosofia lui Karl Popper. Analize şi interpretări, editori D. Stoianovici, G, Flonta, C. Stoenescu, Editura Pelican, 2007.
• D. Pătrunsu, Antreprenoriatul public: pragmatism sau utopie, în R. Brâncoveanu (ed.), Structura universităţii, structura cunoaşterii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008.

Conferinţe internaţionale

• R. Brancoveanu, Viclenia raţiunii în spaţiul public, conferinţa internaţională, Reason in contemporary Public Space,  Bucharest, November 14th-15th, 2008.
• D. Pătrunsu, “Modelări sociale: raţionalitatea economică vs. raţionalitatea sociologică”, Reason in contemporary Public Space  Bucharest, November 14th-15th
• M. Dumitru  ‘Semantic Relationsim and Empty Names’, lucrare susţinută la The 6th European Congress of Analytic Philosophy, Jagiellonian University, Institute of Philosophy, 21 – 26 august, 2008, Cracovia, Polonia.
• M. Dumitru, ‘Conceivability and Possibility. Remarks on the Mind-Body Dualism in Contemporary Philosophy of Mind’, lucrare susţinută la conferinţa internaţională A Complexity Application: Reconnecting the Science of the New EU Members to the World/European Science – The Case of Romania, Hebrew University of Jerusalem, 18-19 septembrie, 2008.
• M. Dumitru, ‘The Law of Excluded-Middle and the Problem of Free Will in the Post-Aristotelian Tradition’, lucrare susţinută la simpozionul Greek Philosophy and the Teaching of Early Christianity, Curtea de Argeş, 26 – 28 martie, 2009.
• M. Dumitru, ‘Logica deontică şi conceptele normative’, prelegere susţinută la Seminarul Şcoalii Doctorală – (Profesor Pascal Engel), Universitatea din  Geneva, 2 aprilie, 2009.
• M. Dumitru, ‘ “Ordinary Expressions Have No Exact and Systematic Logic”. Some Remarks on Strawson’s Contributions to Logical Theory’, lucrare susţinută la Conferinţa The Grounds of Sense. Omagiu lui P. F. Strawson, organizată de Academia de Ştiinţe a Republicii Cehe, Praga, 20 – 24 aprilie, 2009.
• M. Dumitru, ‘Models and Rules. Representationalism vs. Inferentialism in the Foundation of the Contemporary Semantics’, prelegere susţinută la Seminarul de Fundamente ale Ştiinţelor Cognitive, ENS Lyon, 14 – 15 mai, 2009.
• M. Dumitru, ‘On Toleration, Charity, and Epistemic Fallibilism’, comunicare susţinută la Conferinţa Societăţilor de Filosofie din Balcani, Maltepe University, Istanbul, 13 – 15 iulie, 2009.
• M. Dumitru,  “Putting Metaphysics First”. A Critical Assessment’, comunicare susţinută la simpozionul ‘Perspectives on the Philosophy of Michael Devitt’, Universitatea din Maribor, Slovenia, 12 – 13 oct. 2009.
• M. Dumitru,  ‘Conceivability and Possibility. Remarks on the Mind-Body Dualism in Contemporary Philosophy of Mind’, conferinţă la Universitatea din Sofia, 30 – 31 oct., 2009.
• M. Dumitru, What Does It mean to Be Irrational. Could One Be Trully Irrational?, Reason in contemporary Public Space  Bucharest, November 14th-15th, 2008
• M. Dumitru, ‘Models and Rules. Representationalism vs. Inferentialism in the Foundation of the Contemporary Semantics. The Case of Semantic Relationism’, conferinţă susţinută la Conferinţa Internaţională de Filosofie organizată de linia maghiară a UBB, Cluj, 17 oct. 2009.
• M. Dumitru, ‘Models and Rules. Representationalism vs. Inferentialism in the Foundation of the Contemporary Semantics. The Case of Semantic Relationism’, conferinţă susţinută la Conferinţa Internaţională ‘Eugen Coşeriu şi lingvistica sec. XX’, Universitatea ‘Ştefan cel Mare’, Suceava, 23 – 25 octombrie, 2009.
• C. Stoenescu, ”What do we get in correspondence theory of truth after the semantic ascent”(comunicare prezentată la conferinţa internaţională  ”100 de ani de la naşterea lui Quine. Filosofia lui Quine în retrospectivă şi în perspectivă” organizată de Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucurelti, 8-9 noiembrie 2008)

Conferinţe naţionale

• C. Stoenescu, “Problema empirismului din perspectiva lui cum e cu putinţă ceva nou” (comunicare prezentată la Conferinţa Naţională “Gândirea lui Constantin Noica astăzi” organizată de Societatea Românâ de Filosofie şi Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, 24-25 aprilie 2009, Bucureşti).
• C. Stoenescu, “Omul suplimentar şi maladia non-locuirii” (comunicare prezentată la simpozionul naţional dedicat centenarului naşterii filosofului Constantin Noica, organizat de Universitatea Politehnică din Bucureşti, Catedra de Ştiinţe Socio-Umane, şi Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filozofie, Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, 27 martie 2009, Bucureşti.
• C. Stoenescu, “Ideea de dependenţă funcţională şi cercetarea sistemelor complexe. Un caz exemplar: teoria Gestalt-istă”, comunicare, workshop organizat de CELFIS, 29 martie 2008.
• C. Stoenescu, “Modul teandric şi raportul dintre religie şi cultură la Nichifor Crainic“, simpozion organizat de Patriathia Ortodoxă Română si Ministerul Culturii şi Cultelor, 19-20 iunie, 2008.
• R. Brâncoveanu, Istoria sau canonul filosofiei româneşti? Conferinţă organizată de Societatea Românâ de Filosofie şi Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, 24-25 aprilie 2009, Bucureşti
• M. Dumitru, ‘Înţelesuri para-logice ale Logicii lui Hermes‘, comunicare prezentată la Sesiunea omagială ‘Gândirea lui Constantin Noica astăzi’, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, 24 – 25 aprilie, 2009,.
• M. Dumitru, ‘Models and Rules. Representationalism vs. Inferentialism in the Foundation of the Contemporary Semantics’, comunicare susţinută la Conferinţa Universităţii ‘Titu Maiorescu’, Bucureşti, 30 mai, 2009.
• M. Dumitru, ‘Teorii filosofice ale minţii’, prezentare susţinută la Centrul de Ştiinţe Cognitive al Universităţii din Bucureşti, 2 iunie, 2009.
• M. Dumitru, ‘Cum ieşim din ‘labirintul’ atribuirii de opinii? Abordări neo-fregeene vs. abordări neo-milliene în explicarea atribuirii de atitudini propoziţionale’, conferinţă susţinută la Prezentare, Centrul de Pragmatici ale Comunicării, UBB Cluj, 20 iunie, 2009.
• M. Dumitru, ‘Mintea şi conştiinţa în perspectivă evoluţionistă’, comunicare susţinută la Simpozionul omagial ‘Charles Darwin. 150 de ani de la apariţia “Originii speciilor” ‘, Universitatea din Bucureşti, 20 – 21 nov., 2009.
• R. Brâncoveanu, Istoria sau canonul filosofiei româneşti? Conferinţă organizată de Societatea Românâ de Filosofie şi Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, 24-25 aprilie 2009, Bucureşti
• C. Stoenescu, “Problema empirismului din perspectiva lui cum e cu putinţă ceva nou” (comunicare prezentată la Conferinţa Naţională “Gândirea lui Constantin Noica astăzi” organizată de Societatea Românâ de Filosofie şi Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, 24-25 aprilie 2009, Bucureşti).
• C. Stoenescu, “Ideea de dependenţă funcţională şi cercetarea sistemelor complexe. Un caz exemplar: teoria Gestalt-istă” (comunicare prezentată la ediţia a doua a seminarului “Fundamente teoretice şi metodologice în modelarea dinamicii sistemelor complexe” organizat de Facultatea de Filosofie şi Centrul de Logică, Filosofia şi Istoria Ştiinţei, Universitatea din Bucureşti, 29 martie 2008, Bucureşti)
• C. Stoenescu, “Omul suplimentar şi maladia non-locuirii” (comunicare prezentată la simpozionul naţional dedicat centenarului naşterii filosofului Constantin Noica, organizat de Universitatea Politehnică din Bucureşti, Catedra de Ştiinţe Socio-Umane, şi Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filozofie, Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, 27 martie 2009, Bucureşti.
• C. Stoenescu, “Ideea de dependenţă funcţională şi cercetarea sistemelor complexe. Un caz exemplar: teoria Gestalt-istă”, comunicare, workshop organizat de CELFIS, 29 martie 2008.
• C. Stoenescu, “De la creşterea economică la dezvoltarea durabilă”  (conferinţă susţinută la Centrul de Tineret al Direcţiei pentru Tineret a Judeţului Giurgiu, activitate desfăşurată în parteneriat cu Societatea Ecologistă Noua Alianţă şi cu sprijinul financiar al Autorităţii Naţionale pentru Tineret, 4 0ctombrie 2008, Giurgiu)
• C. Stoenescu, “Modul teandric şi raportul dintre religie şi cultură la Nichifor Crainic“, simpozion organizat de Patriathia Ortodoxă Română si Ministerul Culturii şi Cultelor, 19-20 iunie, 2008.
• M. Dumitru, ‘Înţelesuri para-logice ale Logicii lui Hermes‘, comunicare prezentată la Sesiunea omagială ‘Gândirea lui Constantin Noica astăzi’, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti, 24 – 25 aprilie, 2009,.
• M. Dumitru, ‘Teorii filosofice ale minţii’, prezentare susţinută la Centrul de Ştiinţe Cognitive al Universităţii din Bucureşti, 2 iunie, 2009.
• M. Dumitru, ‘Cum ieşim din ‘labirintul’ atribuirii de opinii? Abordări neo-fregeene vs. abordări neo-milliene în explicarea atribuirii de atitudini propoziţionale’, conferinţă susţinută la Prezentare, Centrul de Pragmatici ale Comunicării, UBB Cluj, 20 iunie, 2009.
• M. Dumitru, ‘Mintea şi conştiinţa în perspectivă evoluţionistă’, comunicare susţinută la Simpozionul omagial ‘Charles Darwin. 150 de ani de la apariţia “Originii speciilor” ‘, Universitatea din Bucureşti, 20 – 21 nov., 2009.
  R. Brancoveanu, Kant şi Rawls: raţiune publică şi raţiune privată, Conferinţă organizată de Universitatea Politehnica din Bucureşti, 29 oct. 2009.

Convenţii de colaborare: Universitatea Tulsa (SUA), Universitatea Lyon 3 (Franţa)

• Întâlniri şi conferinţe de prezentare a proiectului la CUNY-Graduate Center, New York, decembrie 2008, New York University, New York, decembrie 2008, Haverford University, U.S.A., decembrie, 2008 (prof. dr. M. Dumitru, conf. dr. C. Stoenescu)
• Întâlniri şi conferinţe de prezentare a proiectului la Universitatea Lyon 3, Grenoble , mai 2008 (prof. dr. R. Brâncoveanu)

Conferinţe în cadrul CSRC

• Reason in Contemporary Public Space, Bucharest, November 14th-15th 2008 (http://www.csrc.ro/EN/program6)
• The Fall of the Communism – Philosophical Perspectives, International Symposium, Bucharest, December 4th -5th 2009 (http://filosofie.unibuc.ro/calls)
• The Actuality of the Early Analytic Philosophy, Bucharest Colloquium in Analytic Philosophy – 3-5 June 2009 (http://www.filosofie.unibuc.ro/evenimente)

Public Reason http://publicreason.ro